norul meu

dupa ce mi-au fost sparte pe rind si blogul si mailul
dupa ce /in paralel desigur/ descopeream ca am cladit luni de zile niste..ruine cu zgomot,cu staif,cu toata bunavointa de pe pamint ...(pina nu ma prefac in ana lu' manole fi-va tot un... demoleu..)

dupa ce am numarat ca fetele alea - aeropoartele si succesurile /adica esecele si mai aveam eu..ruinuri si dramuri (plural de la drame?!?)

dupa ,zic
m-am imbracat in cuvinte putine si ponosite,usoare si prietenoase (astea de acu') si m-am simtit ca la 2 mai.odinioara.sau cind inca nu salvase nimeni vama de ne-a atins deranju'pina-n sat la noi...

atita sunt.un copil batrin care se joaca cu un beagle,pe o plaja de cuvinte,in vecinatatea unei mari.o mare de tristete (care se aduna din lumea larga si devine si mai mare).
si deodata copilul asta batrin se ridica dintre cuvinte si spune hotarit :de azi nu mai intru in apa asta.nu mai inot.imi iau plaja de cuvinte,o string ca pe un pled pretios si ma duc sa ma arunc in apa vie a unui riu.
mare scofala o sa zici.dap.mare scofala.
il inventez eu.un riu.o apa limpede.clara.cuminte.apa..
o desenez unde cred.unde vreau si unde pot.
imaginatia e cea mai buna viata pe care o poti trai.
in rest,tot ce lasi in seama oamenilor,a celorlalti,devine cenusa.
sunt primul avion doborit in taina de cenusa asta.

academia de tupeu.boc.(2)

sigur ca se poate si mai jos de atit :iadul.sau un salon bine izolat la balamuc.

mii de minute

nu mai stiu daca m-am trezit din somn sau am iesit cu greu dintre rotile unui tren care ma traversa.
oricum,la fel de odihnitor.
deci asa arata dimineata...nu mai stiam.se face lumina incet-incet ? ahaaa...lumina cit sa vad lucrurile astea care deodata nu mai sunt ale mele.le string.
mobila nu sta bine.mai tirziu.o mut.e ceva in plus..sper sa nu fiu eu!
sa fac ordine pina nu mi se trezeste memoria.
cafea.n-am nimerit-o.e prima oara cind n-o nimeresc de cind beau davidoff.de vreo 6 ani..incepe bine :(
imi trebuie alti adidasi.niciodata nu poti fugi indeajuns de bine de ziua de ieri cu adidasii de ieri.
zdrobita dar ordonata.ca-ntr-un banc : obosita da' degeaba.
in fine,stam fata-n fata.eu si weekendul(ca un dulap plin care sta sa se prabuseasca,sa-si verse mii de minute pe jos..ca in reclamele la telefonia mobila)
ma asez la laptop sa comunic lumii nimicul(nu asta-i blogareala?!?)
ce frumos miroase..e liniste..ce frumos miroase? adica ce?...ooo...e pipa.
stam fata in fata - amenintarea weekendului e un fleac.pipa e ..nemarginirea.
de la pipa asta au inceput toate.in pipa e si dulapul cu minute care sta sa cada peste mine,e si trenul care ma traversa gratios.pina si adidasii de ieri.
parca aveam destula benzina...nu ca sa dau foc.in rezervor.sa plec dara..
am sa scriu cu un cui pe perete :eu aici nu ma mai intorc niciodata.
aici,in mine.
oare cit dureaza niciodata? oamenii au dilema asta..doar putini..foarte putini..stiu exact cum sa-l faca definitiv.
eu aici nu ma mai intorc...

moartea in rate

am mers in ceatza.in norul vulcanului cenusiu.in norul de cenusa...
pina la zid.m-am izbit de m-am facut una cu zidul.o sa ramin aici o vreme.
ma simt de creta ,de caramida,de mortar,de var.
sunt obosita.
nu stiu de ce nu ne-au invatat sa primim moartea in rate.
de ce nu e ea de felul ei in rate.
..sau poate ca au dreptate.dupa ce am trait totul in si cu rate,la final,elegant,ni se ofera ceva pe de-a-ntregul.definitiv.durabil adica.

cine n-are batrini....

bloc pe 1 mai. bucuresti.4 apartamente pe palier.locatari - 3 babutze vesele si in putere (peste 75 /respectiv peste 85 decana de virsta) .in al 4-lea mai stau doar duhurile..ingerii..etc.

azi dimineata cele doua de 75 si 78 ieseau la plimbare cind deschide usa furtunos decana de virsta si spune :

-Ati vazut draga ,ce ghinion? sa se intimple tocmai la polonezi si sa ne ocoleasca pe noi??

-Da, al nostru n-are nici macar o zgirietura!!!

am luat-o deoparte pe cea mai tinara (75 / adica pe mama) stiut fiind ca influentele nefaste ale anturajului..etc.

si m-am simtit datoare sa le zic ca e saptamina luminata bla bla.am fost trmisa sec dar politicos la plimbare.
am propus sa le duc la biserica (doreste cineva?? sunt cu masina ..)
atunci veterana a lovit scurt sub centura :

-nu draga.mi se pare ca in perioada asta Dumnezeu se tine de fleacuri...

nebunia judecatilor

insapaimintatoare vremuri.anotimpul judecatii smintitoare.
nu mai stii cine pe cine si de ce judeca.in ce calitate vorba unui celebru.
cum am mai putea sa inzdravenim nebunii cind operatiunea inversa e in depasire de productie?
e ca-n faza cu farmacistul intrebat de un client :
- ce aveti pt paranoia?
- Toata stima!!!

tara bolnava

ce tara bolnava si nelocuita...
nelocuita.supravietuirea asta haituita nu seamana cu felul altora de a-si locui asezarile.teritoriile.
romanii traiesc fara dragoste -ba chiar cu un soi de dusmanie as zice - in tara lor.daca nu ma credeti uitati-va la gunoaie.alea de pe jos si alea care ne conduc.
la tomberoane,gropi de gunoi/un bucuresti miniatural :) :D
pet.uri/insotite de cite un om adesea..(nu prea treaz..)
mucuri si muci si mucegai...ce tablou sinistru! e coltul strazii tale...

sigur,peste drum e primavara si soare.ar trebui sa privesti in sus.spre cer.sa zimbesti.daca ai de ce.sigur ca ai dar nu mai observi...

daca traiesti fara dragoste de acest loc,fara speranta,printre peturi,mucuri,gunoaie..si cu teama de a trece strada sau de a privi cerul
cred ca te vei intoarce vieti la rind sa inchei karma platind fiecare lasitate cu o generatie.si platind pentru fiecare generatie.

nu vreau sa traiesc sute de vieti asemenea.dar ma tem deodata de moarte.de ce? daca dincolo ar exista nu doar Rai si Iad..ci Rai,Iad si Romania.si murind,m-as caza tot
in Romania.care nu e nici rai,nici iad,nici mai putin decit suma lor.
te-ai gindit?