joi, 22 aprilie 2010

norul meu

dupa ce mi-au fost sparte pe rind si blogul si mailul
dupa ce /in paralel desigur/ descopeream ca am cladit luni de zile niste..ruine cu zgomot,cu staif,cu toata bunavointa de pe pamint ...(pina nu ma prefac in ana lu' manole fi-va tot un... demoleu..)

dupa ce am numarat ca fetele alea - aeropoartele si succesurile /adica esecele si mai aveam eu..ruinuri si dramuri (plural de la drame?!?)

dupa ,zic
m-am imbracat in cuvinte putine si ponosite,usoare si prietenoase (astea de acu') si m-am simtit ca la 2 mai.odinioara.sau cind inca nu salvase nimeni vama de ne-a atins deranju'pina-n sat la noi...

atita sunt.un copil batrin care se joaca cu un beagle,pe o plaja de cuvinte,in vecinatatea unei mari.o mare de tristete (care se aduna din lumea larga si devine si mai mare).
si deodata copilul asta batrin se ridica dintre cuvinte si spune hotarit :de azi nu mai intru in apa asta.nu mai inot.imi iau plaja de cuvinte,o string ca pe un pled pretios si ma duc sa ma arunc in apa vie a unui riu.
mare scofala o sa zici.dap.mare scofala.
il inventez eu.un riu.o apa limpede.clara.cuminte.apa..
o desenez unde cred.unde vreau si unde pot.
imaginatia e cea mai buna viata pe care o poti trai.
in rest,tot ce lasi in seama oamenilor,a celorlalti,devine cenusa.
sunt primul avion doborit in taina de cenusa asta.

marți, 20 aprilie 2010

academia de tupeu.boc.(2)

sigur ca se poate si mai jos de atit :iadul.sau un salon bine izolat la balamuc.

sâmbătă, 17 aprilie 2010

mii de minute

nu mai stiu daca m-am trezit din somn sau am iesit cu greu dintre rotile unui tren care ma traversa.
oricum,la fel de odihnitor.
deci asa arata dimineata...nu mai stiam.se face lumina incet-incet ? ahaaa...lumina cit sa vad lucrurile astea care deodata nu mai sunt ale mele.le string.
mobila nu sta bine.mai tirziu.o mut.e ceva in plus..sper sa nu fiu eu!
sa fac ordine pina nu mi se trezeste memoria.
cafea.n-am nimerit-o.e prima oara cind n-o nimeresc de cind beau davidoff.de vreo 6 ani..incepe bine :(
imi trebuie alti adidasi.niciodata nu poti fugi indeajuns de bine de ziua de ieri cu adidasii de ieri.
zdrobita dar ordonata.ca-ntr-un banc : obosita da' degeaba.
in fine,stam fata-n fata.eu si weekendul(ca un dulap plin care sta sa se prabuseasca,sa-si verse mii de minute pe jos..ca in reclamele la telefonia mobila)
ma asez la laptop sa comunic lumii nimicul(nu asta-i blogareala?!?)
ce frumos miroase..e liniste..ce frumos miroase? adica ce?...ooo...e pipa.
stam fata in fata - amenintarea weekendului e un fleac.pipa e ..nemarginirea.
de la pipa asta au inceput toate.in pipa e si dulapul cu minute care sta sa cada peste mine,e si trenul care ma traversa gratios.pina si adidasii de ieri.
parca aveam destula benzina...nu ca sa dau foc.in rezervor.sa plec dara..
am sa scriu cu un cui pe perete :eu aici nu ma mai intorc niciodata.
aici,in mine.
oare cit dureaza niciodata? oamenii au dilema asta..doar putini..foarte putini..stiu exact cum sa-l faca definitiv.
eu aici nu ma mai intorc...

vineri, 16 aprilie 2010

moartea in rate

am mers in ceatza.in norul vulcanului cenusiu.in norul de cenusa...
pina la zid.m-am izbit de m-am facut una cu zidul.o sa ramin aici o vreme.
ma simt de creta ,de caramida,de mortar,de var.
sunt obosita.
nu stiu de ce nu ne-au invatat sa primim moartea in rate.
de ce nu e ea de felul ei in rate.
..sau poate ca au dreptate.dupa ce am trait totul in si cu rate,la final,elegant,ni se ofera ceva pe de-a-ntregul.definitiv.durabil adica.

duminică, 11 aprilie 2010

cine n-are batrini....

bloc pe 1 mai. bucuresti.4 apartamente pe palier.locatari - 3 babutze vesele si in putere (peste 75 /respectiv peste 85 decana de virsta) .in al 4-lea mai stau doar duhurile..ingerii..etc.

azi dimineata cele doua de 75 si 78 ieseau la plimbare cind deschide usa furtunos decana de virsta si spune :

-Ati vazut draga ,ce ghinion? sa se intimple tocmai la polonezi si sa ne ocoleasca pe noi??

-Da, al nostru n-are nici macar o zgirietura!!!

am luat-o deoparte pe cea mai tinara (75 / adica pe mama) stiut fiind ca influentele nefaste ale anturajului..etc.

si m-am simtit datoare sa le zic ca e saptamina luminata bla bla.am fost trmisa sec dar politicos la plimbare.
am propus sa le duc la biserica (doreste cineva?? sunt cu masina ..)
atunci veterana a lovit scurt sub centura :

-nu draga.mi se pare ca in perioada asta Dumnezeu se tine de fleacuri...

vineri, 9 aprilie 2010

nebunia judecatilor

insapaimintatoare vremuri.anotimpul judecatii smintitoare.
nu mai stii cine pe cine si de ce judeca.in ce calitate vorba unui celebru.
cum am mai putea sa inzdravenim nebunii cind operatiunea inversa e in depasire de productie?
e ca-n faza cu farmacistul intrebat de un client :
- ce aveti pt paranoia?
- Toata stima!!!

joi, 8 aprilie 2010

tara bolnava

ce tara bolnava si nelocuita...
nelocuita.supravietuirea asta haituita nu seamana cu felul altora de a-si locui asezarile.teritoriile.
romanii traiesc fara dragoste -ba chiar cu un soi de dusmanie as zice - in tara lor.daca nu ma credeti uitati-va la gunoaie.alea de pe jos si alea care ne conduc.
la tomberoane,gropi de gunoi/un bucuresti miniatural :) :D
pet.uri/insotite de cite un om adesea..(nu prea treaz..)
mucuri si muci si mucegai...ce tablou sinistru! e coltul strazii tale...

sigur,peste drum e primavara si soare.ar trebui sa privesti in sus.spre cer.sa zimbesti.daca ai de ce.sigur ca ai dar nu mai observi...

daca traiesti fara dragoste de acest loc,fara speranta,printre peturi,mucuri,gunoaie..si cu teama de a trece strada sau de a privi cerul
cred ca te vei intoarce vieti la rind sa inchei karma platind fiecare lasitate cu o generatie.si platind pentru fiecare generatie.

nu vreau sa traiesc sute de vieti asemenea.dar ma tem deodata de moarte.de ce? daca dincolo ar exista nu doar Rai si Iad..ci Rai,Iad si Romania.si murind,m-as caza tot
in Romania.care nu e nici rai,nici iad,nici mai putin decit suma lor.
te-ai gindit?

miercuri, 7 aprilie 2010

academia de tupeu.boc.

la un timp dupa ce a vazut gestul tatinelui sau (acela cu telefonul andreei pana..pasarica de la antena)mimeticul boc a dat-o naibii de decenta.a smuls un microfon nesimtit care statea liber (proprietate privata,de!)in dreptul orificiului bucal-guvernamental.si-a vrut sa se exprime pe el..pe el insusi.
acum ca l-a facut si sorina matei de doi lei (de cit face el cu totul adica ) despre mititelul cu coasa n-a mai ramas mare lucru de zis.
o sa incepem sa-l injuram direct. fara alt motiv decit ca merita.stie el de ce./e ca povestea cu nevasta care e batuta uneori in avans..stie ea de ce./

am o rugaminte mica:un boicot de presa.dar unul general.are cineva bile?

ps : era vorba de dictatura basesciana nu de a jucariilor/papucilor/ de plush ai domniei sale.da? sa fim bine intelesi..
DESPRE MILE CARPENISAN SI AGENTIA DE IMPLINIT DORINTE

sau mai exact..puterea exemplului personal..aia care misca lucrurile.
va rog sa incercati sa postati pe blogurile voastre.acolo o sa poata sa-i mai raspunda cineva si lui.
de ce? pentru ca aceste CUVINTE sa devina fapte .sa nu se transforme in VORBE.
multumesc

(http://milecarpenisan.ro/2010/02/va-provoc)


Va provoc!

Stiu ca sunteti jurnalisti, bloggeri, oameni cu pareri, moguli. Ei bine tuturor va adresez o provocare astazi ( 04.02.2010 ) si nu o leapsa care poate fi ignorata sau nu. Va provoc sa fiti oameni si sa o demonstrati macar o saptamana in fata tuturor celor de la care aveti pretentia sa va citeasca. In fiecare zi va provoc sa faceti cate o fapta buna astfel incat peste o saptamana sa vad de la toti 7 povesti care sa descrie pataniile ce i-au facut sa se simta din nou oameni printre oameni. Pentru ca nu sunt un lacheu ma supun aceluiasi test si alaturi de mine sotia mea va trece probele de foc. O sa venim si noi cu povestile noastre si sper din suflet sa nu mancati cacat, sa o faceti pe bune nu de alta dar stiu ca peste 7 zile va veti simtii mult mai lipsiti de toxinele unei vieti banale intr-o Romanie de doi lei.

Mile Carpenisan Says:
February 4th, 2010 at 4:07 pm

Am maturat in fata apartamentului si pana la etajul 4. Am curatat toate florile ambientale de frunzele uscate. Am bagat in apartament cei 2 ficusi ofiliti pentru a-i inlocui cu cativa puieti de curmali verzi. Sper eu ca am ajutat-o in felul acesta pe tanti aia draguta care intotdeauna cand matura scara si ma intalneste ma intreaba cat e ceasul. Pentru ca vad ca nu va da afara din casa pofta de fapte bune si pentru ca scarbit constat ca nu stiti altceva decat sa va dati mari filantropi pe bloguri sarind in sprijinul unor cauze nobile doar pentru a va face reclama gratuita la sufletul mic, va spun doar ca o fapta buna nu trebuie intotdeauna sa inceapa cu cuvantul cancer si sa se termine cu zerourile unui cont deschis intr-o banca. O fapta buna e cea pe care ar trebui cu totii sa o facem zilnic, cu zambetul pe buze si cu aceeasi satisfactie cu care am salva viata unui om. As vrea sa va vad fiind capabili sa faceti lucruri marunte care la finalul zilei cand inchideti ochii inainte de a adormii sa vedeti linistea aceea atat de necesara ingerilor care va pazesc stiind ca lucrurile marunte au fost de fapt atat de mari pentru altii. Daca voi nu veti povesti fiecare lucru marunt, fiecare fapta mica oamenii poate vor uita cum e aia sa faci bine. Ganditi-va ca poate de noi toti depinde sa ii invatam pe oameni sa redevina oameni.

PS Nu ma voi opri doar la atat si chiar daca ar fi sa ma chinui astazi voi face tot posibilul sa mai fac macar o fapta buna.

Va multumesc

marți, 6 aprilie 2010

sigur ca nu l-am batut pe Dumnezeu sa ploua de parca nu si-ar mai aminti cerul altceva.
dar cum sa te simti de nimic in modul perfect in care numai starea vremii te poate proiecta ...starea vremii..adica e si ea,vremea,o muierusca .are stari..ce plictiseala.
nu te mai poti baza pe nimic.atunci,daca s-a pus pe plouat e ca si cum s-ar fi pus pe plins ca e prea grasa deodata.femeile asa sunt.grase deodata.rid,manica fericite..si cind termina /dupa citeva luni desigur/activitatile ingrasatoare descopera brusc.ahhh..sunt grasa.si ploua.....
e ca-n bancul ala "ajutati un biet orb!!! ..si cred ca sunt si negru.."
ca nu ne mai incape facebook.ul...
de acolo vin,precum dom' Flutur cu lampa/aia cu kerosen/ obosit si asudat de cit a tras de avion pe cer.pina acasa...sa ne dea lumina..sa completeze el fericit serialul guvernamental "raze de intuneric" (citez din careva dar am uitat..)
e un pusti acolo,pe fb,care zicea acum un ceas : ce caut eu in tara mea? i-am raspuns repede :ce cautam si noi.iesirea.
iesirea din sine.cred.voi?